Ziua 11# Emotie de Craciun

Dragilor,

Astazi va povestesc despre emotia cu care, la un moment dat in viata, doua suflete se pot atinge, chiar si fara a se cunoaste! Mie mi s-a intamplat asta…in vara, o mamica romanca, dar care locuieste in UK, s-a oferit sa ma ajute cu achizionarea de acolo a unor produse pentru copii, care nu se gasesc in Romania. Mi le-a trimis, fara insa a reusi sa ne intalnim, doar ce am discutat pe messenger. Atat de mult am apreciat gestul ei frumos de atunci! Insa acum am aflat si ce suflet mare are! De ce? Pentru ca anul acesta, Alina a fost primul nostru Mos Craciun! Un colet tocmai din UK, lasat la usa pentru noi, a adus atata bucurie in casa noastra si de aceea, vreau sa ii dedic din tot sufletul acest articol, caci gestul ei minunat, de indata m-a dus cu gandul la un fragment din cartea ” Zile de Craciun” de M.H.Clark, Jessica Phoenixm de la editura Cartemma:

” Am primit multe-atat de multe, incat ne este usor sa ne obisnuim cu tot ceea ce avem si sa credem ca e firesc sa primim aceste lucruri. De Craciun, avem ocazia sa privim totul intr-o lumina noua, sa o luam de la capat, sa incepem sa daruim pur si simplu. Cu fiecare gest de generozitate vom intelege mai bine ca ne permitem sa oferim timp, energie si cate putin din noi insine. Nu conteaza marimea sau pretul darului, ci ocazia pe care o avem de a constientiza, de a aprecia tot  ce am primit si de a da mai departe din preaplinul nostru.” 

Deci draga Alina, astazi a fost zi de mancat dulciurile de la tine( pe care nu am apucat sa le pozez, pentru ca au disparut repede) si de joc cu tot ce ne-ai trimis tu!

I-am lasat sa se bucure de cadou si asa, datorita joculetelor de la tine, astazi am dat start activitatilor cu si despre Mos Craciun:

  • in weekend sa-i scriem scrisoarea, iar luni sa o ducem la Posta;
  •  sa invatam poezioare despre Mos Craciun;
  •  sa citim carticele despre Mos Craciun;
  • astazi am inceput asambland puzzle-uri:

Asadar, iti multumim Alina pentru tot! Este prima data cand mi se intampla ceva atat de frumos si de emotionant! Si sa-ti mai spun cum au fost copiii cand au vazut darurile??? Nu cred ca este nevoie, sigur banuiesti 🙂 Inca nu am impodobit bradutul, dar anul acesta, va avea in el si o bucatica din Londra…cea daruita de tine! Te imbratisez cu drag!

Inchei, cu finalul cartii pe care am citit-o astazi” Emotie de Craciun” de Kate Westerlund:

„-Impartind, daruim, iar sa daruiesti este adevarata esenta a Craciunului!”

 

 

 

 

Add your thoughts

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *